Credinta in Allah

În Şari'a (legislația) islamică, Aqīdah înseamnă credința/crezul în Allah, în îngerii Lui, în Cărțile Sale, în Trimișii Săi, în Ziua Judecății și în Destin – cu binele și răul pe care îl cuprinde. Aceştia sunt numiți stâlpii Iman-ului (credinței).

Aqīdah este Tauqiifiyah (ceea ce înseamnă) că credința nu poate fi stabilită decât cu o dovadă din  Şari'a  Islamică (din textele religioase), adică, Coranul (Cartea lui Allah) și Sunnah (tradiția Profetului- Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa).

Credința în Allah este primul stâlp al Iman-ului. Esența Islamului este de a crede în Allah (Dumnezeu). Ceea ce presupune a rosti: expresia, „La illaha illallah” (nu există alt Dumnezeu vrednic de adorare, în afară de Allah). Aceasta, în limba arabă, înseamnă Tauhid.

Allah a spus: „Domnul vostru este un Domn Unic. Nu există divinitate în afară de El. El este Cel Milostiv, Îndurător.” [Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat Al-Baqara, 2:163]

Semnificația credinței în Allah: Crezul sau Credința (Iman) în Allah cuprinde patru aspecte.

1. Iman în existența lui Allah

2. Iman în [Rububiyah] Supremația/Unicitatea lui Allah

3. Iman în [Uluhiyyah] Unicitatea venerării lui Allah

4. Iman în [Al-Asma uas –Sifat] Numele și Atributele lui Allah

Cuprins:

*Credința în existența lui Allah

* Al-Fitra

* Al-Aql

*Aş-Şari'a

*Al-Hiss

- Credința în Rububiyah -Supremația/Unicitatea lui Allah

- Credința în Uluhiyyah -Unicitatea venerării lui Allah

- Credința în Al-Asma uas-Sifat (Numele și Atributele) lui Allah

* Tahriif

* Ta'tiil

* Tamsiil şi

* Takyiif

A se vedea și:

- Referinţe

CREDINŢA ÎN EXISTENŢA LUI ALLAH

Primul aspect: Credința în existența lui Allah. Acest lucru este stabilit de următoarele:

1. Al-Fitra (natura înnăscută a omului față de adevăr)

2. Al-Aql (rațiunea și înțelegerea),

3. Aș-Şari'a (Revelația și textul sacru)

4. Al-Hiss (simțurile fizice).

1. Existența lui Allah este un lucru subînțeles de rațiunea și natura înnăscuta a omului, chiar și fără a pomeni de cantitatea vastă de dovezi din șari’a în acest sens.

Dovada pentru natura înnăscuta a omului că Allah există este următoarea: fiecare om a fost creat cu o credință înnăscută în Creatorul său, fără să se gândească la aceasta sau să fie învățată pe parcursul vieții, și nimeni nu se abate de la această natură înnăscută cu excepția celui care a fost expus la influențe deviante. Prin urmare, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus:


Nu există niciun copil care să nu fie născut într-o stare de Fitra (natura înnăscută a omului), însă părinții lui l-au făcut evreu, creștin sau un zoroastrian. (Sahih Bukhari, 1358 și Sahih Muslim, 2658)

2. Dovada Al-Aql (rațiunea și înțelegerea) privind existența lui Allah este că lucrurile pe care le găsim în trecut și în prezent  trebuie să fi avut un Creator și un Inițiator, deoarece nu s-ar fi putut crea singure, și nu ar fi putut apărea din simpla întâmplare, accidental sau din coincidență.

Acestea nu puteau să apară din întâmplare, accidental sau din coincidență, pentru că fiecare eveniment nou trebuie să aibă cauzele sale anterioare care au dus la apariția acestuia. De asemenea, putem observa această creație, cu organizarea sa magnifica și spectaculoasă, cu armonia și coeziunea ei și cu relația de reciprocitate dintre cauză și efect. Toate aceste aspect  fac imposibila teoria apariției accidentale.

Dacă nu este posibil ca aceste lucruri să se fi creat singure sau să fi apărut din întâmplare, atunci trebuie să existe cineva care le-a înfăptuit, și anume Allah, Domnul Lumilor. Allah a menționat aceste dovezi logice și categorice în Surat at-Tur, unde El spune: „Oare au fost ei creați de nimeni sau ei sunt creatorii?”
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat At-Tur, 52:35]

Acest univers funcționează într-o ordine perfectă, o ordine care nu poate fi întreruptă. Părțile sale nu sunt în conflict şi nici nu se izbesc una de cealaltă. “Nici Soarele nu se cuvine să ajungă Luna, nici noaptea nu poate să o ia înaintea zilei şi toate plutesc pe orbite (proprii)”
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat Ya-Sin, 36:40]

Acestea nu au fost create fără un Creator, și nici  nu s-au creat singure, astfel Creatorul lor trebuie să fie Allah, Binecuvântat şi Preaslăvit fie El. Prin urmare, atunci când Jabir ibn Mut'im l-a auzit pe Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) recitând Surat at-Tur, ajungând la aceste versete „Oare au fost ei creați de nimeni sau ei sunt creatorii/Sau au creat ei cerurile și pământul? Nu, ei nu cred cu convingere! /Sau deţin ei comorile Domnului Tău/Sau sunt ei Stăpânii?"
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat At-Tur 52: 35-37]

Jabir fiind Mușrik (politeist) la vremea aceea a zis: Inima mea aproape că şi-a luat zborul, a fost primul moment în care credința a intrat în inima mea

(Sahih Bukhari, Capitolul 65, Hadis 4854)

3. Dovada din Şari'a (revelația și textul sacru) privind existența lui Allah este că toate Scripturile divine revelate confirmă existența Lui. Legile și instrucțiunile pe care Allah le-a dezvăluit în aceste scripturi, care se adresează nevoilor și problemelor creației Sale, sunt dovada că ei au venit de la un Atotștiutor  Sublim şi Suveran Domn, care știe ceea ce este mai bun pentru creaturile Lui. Faptul că observațiile noastre cad de acord cu informațiile despre legile naturale  pe care Scripturile le conțin, este o dovadă a faptului că sunt de la un Domn, Stăpânitor Absolut, care este capabil să ducă la îndeplinire lucrurile despre care Ne-a înștiințat.

4. Dovezile referitoare la al-Hiss (simțurile fizice) privind existența lui Allah au doua origini. Prima este că suntem martori și vedem că Allah răspunde celor care se roagă la El și Îl cheamă atunci când ei se află în suferință. Acest lucru dovedește că Allah există. Allah a spus: „Și (adu-ţi aminte de) Noe, când a chemat el, mai înainte, şi I-am răspuns Noi [...]’
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat Al-‘Anbyia’ 21:76]

Și Allah a spus: „Și (adu-ți aminte de Iov) când l-a chemat el pe Domnul lui “M-a atins pe mine răul! Însă Tu ești Cel mai Milostiv între Milostivi! Şi Noi i-am răspuns şi am îndepărtat răul care-l lovise și i-am dat lui înapoi familia sa şi încă pe atât împreună cu ei, ca îndurare din partea Noastră şi ca amintire pentru adoratori."
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat Al-‘Anbiya’ 21: 83, 84]

Cea de-a doua dovadă privind simțurile fizice este faptul că Profeții lui Allah au adus diferite miracole pe care mulți oameni le-au văzut sau au auzit de ele (din surse de încredere).

Un exemplu al unei astfel de minuni este semnul pe care Allah l-a dat profetului Musa (Pacea fie cu el). Allah i-a cerut să lovească marea cu bastonul său iar aceasta s-a despărțit în douăsprezece părți uscate, cu o cantitate de apă asemeni unui munte în partea fiecărei secțiuni. Allah Preaînaltul spune în Coran: „Atunci I-am revelat Noi lui Moise «Lovește cu toiagul tău marea! Și ea s-a despicat și fiecare parte era ca un munte mare».”
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat Aş-Şu’ara, 26:63]

Un alt exemplu face parte din minunile profetului Isus (Pacea fie cu el) căruia Allah i-a dat puterea de a aduce înapoi la viață pe cei morți în mormintele lor. Allah Preaînaltul ne informează în Coran că el (Isus) a spus: „[...] Și-i voi învia pe morți, cu voia lui Allah [...]”
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat Al-Imran, 3:49]

CREDINŢA ÎN RUBUBIYAH (SUPREMAŢIA) LUI ALLAH.

Aceasta se referă la stăpânirea lui Allah (de exemplu, Allah este singurul Creator, Stăpânitorul, și Cel în controlul tuturor lucrurilor). Nici una dintre acestea nu este folositoare (sau desăvârșește credința unuia în Stăpânirea lui Allah) fără cealaltă. Allah este Creatorul, care a conceput totul din nimic. „Făcătorul desăvârșit al cerurilor și al pământului [...]”
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat Al Baqara, 2:117]

„Mărire lui Allah, Creatorul cerurilor şi pământului […]”
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat Fatir 35: 1]

Să aibă certitudinea că El este singurul Rabb (Stăpân), fără nici un partener sau ajutor. Stăpânul (Rabb) este Cel care are puterea de a crea, de a deține stăpânirea și controlul. Nu există niciun alt Creator în afară de Allah, niciun Suveran în afară de Allah, și nu are nimeni putere asupra tuturor lucrurilor decât Allah. Allah spune: „[…] Oare nu este a Lui înfăptuirea şi stăpânirea? […]”
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat Al-‘A’raf, 7:54]

„Spune: «Cine vă dă vouă hrană îndestulătoare din cer şi de pre pământ şi cine este stăpân peste auz şi văz şi-l scoate pe cel cu viață din cel fără viață şi-l scoate pe cel fără viață din cel cu viață şi Cel ce orânduiește toate lucrurile?» Vor răspunde ei: «Allah!» Atunci spune: «Oare nu vă este vouă frică?»
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat Yunus, 10:31]

„El cârmuiește toate lucrurile din cer şi de pre pământ. Apoi vor urca ele la El [...]”
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat As-Sajda, 32: 5]

„Acesta este Allah, Domnul vostru. A Lui este stăpânirea iar aceia pe care voi îi chemaţi în locul Lui nu stăpânesc nici cât pielita sâmburelui de curmală.”
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat Fatir 35:13]

Cel care crede numai în această categorie a Tauhid-ului (de exemplu, Rububiyah) nu a intrat în Islam și nu va fi salvat de Foc. Necredincioșii, de exemplu, mărturisesc Unicitatea Stăpânirii lui Allah, dar aceasta mărturisire  nu îi face să intre în Islam. Allah i-a numit necredincioși (Mușrikin) și a stabilit că vor arde în Foc pentru totdeauna, în ciuda credinței lor în Stăpânirea lui Allah.

Prin urmare, robul nu poate fi un Muuahhid (cel care crede în Tauhid în mod corect), doar prin afirmarea Tauhid-ului ar-Rububiyah - până când acesta nu proclamă Tauhid-ul al-Uluhiyah și acționează în conformitate cu acestea.

Tauhid-ul ar-Rububiyah necesită Tauhid-ul al-Uluhiyah adică cel care declară Tauhid-ul ar-Rububiyah și afirmă că nu există nici un alt  creator, susținător sau supraveghetor al Universului, cu excepția lui Allah - atunci el este obligat să declare Tauhid-ul al-Uluhiyah – și anume, nimeni nu este demn de nicio formă de adorare în afară de Allah, nimeni nu trebuie să fie invocat, cerându-i-se ajutorul, cu excepția lui Allah, nu se cuvine ca cineva să depindă de altul înafara lui Allah, nimănui nu trebuie să i se ofere sacrificii și jurăminte decât lui Allah și nici un act de adorare nu trebuie efectuat, pentru altcineva în afară de Allah.

CREDINŢA ÎN ULUHIYYAH (UNICITATEA ADORĂRII) LUI ALLAH

Allah este adevăratul ilah (Cel care merită să fie venerat). Nimeni nu împarte cu El acest drept (de a fi adorat) nici măcar un înger sau Profet. Prin urmare, chemarea tuturor Profeților, de la primul până la ultimul dintre ei, a fost: „La ilaha illallah. (Nu există nici un Ilah în afară de Allah.).”

„Și noi nu am trimis înaintea ta niciun profet fără să-I revelăm lui «Nu există altă divinitate în afară de Mine deci adoraţi-Mă pe Mine!»”  
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat Al-‘Anbiya’, 21: 25]

„Noi am trimis la fiecare comunitate un trimis (care să le zică) Adorați-L pe Allah şi țineți-vă departe de Taghut![...]”
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat An-Nahl, 16: 36]

Allah spune „Domnul vostru este un Domn Unic (Illah). Laa Ilaaha illa Huua- Nu există divinitate în afară de El. El este Cel Milostiv, Îndurător.”
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat Al-Baqara, 2:163] și
„Allah mărturisește că Laa ilaaha Illa Huua (Nu există altă divinitate în afară de El), îngerii, și cei înzestrați cu știința (mărturisesc); ( Allah întotdeauna) menține creația Lui întru dreptate. Laa ilaaha illa Huua (Nu există altă divinitate în afară de El), Atotputernicul, Înțeleptul.”

[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat ‘Al-‘Imran, 3:18]

Allah spune: „Eu nu I-am creat pe djini şi oameni decât pentru ca ei să Mă adore. /Eu nu voiesc de la ei nici întreținere  şi nici nu voiesc ca ei să mă hrănească pe Mine..”  
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat Al- Adh-Dhariyat, 51: 56, 57]

Așadar, Tauhid-ul al-Uluhiyyah sau Ibadah fost îndemnul tuturor Mesagerilor, care au chemat neamurile lor să se închine doar lui Allah, și această categorie a Tauhid-ului a fost cauza disputelor (între profeți și popoarele lor) și pentru această categorie de Tauhid Mesagerii au luptat împotriva Muşrikinilor până când aceștia au abandonat politeismul, și acesta este sensul expresiei "laa ilaha illallah", deoarece Illah înseamnă divinitatea și, prin La ilaha illallah înțelegem că nu există nicio divinitate demnă de adorare,  cu excepția lui Allah.

CREDINŢA ÎN NUMELE ŞI ATRIBUTELE SALE

Credința în „Asmaa ua Sifaat” (Numele și Atributele lui Allah). Acest lucru înseamnă a confirma Numele și Atributele pe care Allah însuși şi Le-a atribuit în Cartea Sa și în Sunnah Trimisului Său (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa), în conformitate cu ceea ce I se potrivește cel mai bine Majestății și Preamăririi Sale, fără Tahrif, Ta'til, Takyif sau Tamtil.

Salafi (predecesorii pioși) au confirmat Numele și Atributele lui Allah, prin supunerea lor față de ceea ce este menționat în cuvântul lui Allah: „Ale lui Allah sunt numele cele mai frumoase! Chemați-L cu ele și depărtați-vă de aceia care schimonosesc numele Lui. Ei vor fi răsplătiți după ceea ce fac!”
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat Al-A'raf, 7:180]Acest verset (aya) indică faptul că cele mai frumoase nume îi aparțin lui Allah. Allah spune: „[...] Și a Lui este cea  mai înaltă descriere în ceruri și pre  pământ și El este Atotputernic, Înțelept.”.

[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat Ar-Rum, 30:27]

Acest verset (aya) indică faptul că atributele perfecțiunii aparțin numai lui Allah, pentru că "cea mai înaltă descriere" este atributul perfecțiunii.

Acestea sunt două versete (ayat) generale care declară două lucruri;

(A) Numele lui Allah

(B) Atributele lui Allah

Cu privire la detaliile despre acestea, există o mulţime de informații în Coran şi Sunnah.

Și El a spus: „[…]Nu este nimic asemenea cu El. El este Cel care Aude Totul şi Cel care Vede Totul’ [Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Aş-Șura, 42:11]

Acest domeniu al cunoașterii, și anume cel legat de Numele și Atributele lui Allah, este unul dintre domeniile datorită căruia  a avut loc o mare dispută și dezbinare în ummah, iar ummah s-a împărțit în diferite grupuri privind Numele și Atributele lui Allah. Atitudinea noastră față de aceste diferențe este ceea ce a poruncit  Allah, atunci când a spus „[...] Apoi dacă aveți neînțelegeri într-o chestiune, aduceți-o (întru judecare) la Allah şi la Trimis, dacă voi credeți în Allah și în Ziua de Apoi![...]”
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat An-Nisa ', 4:59]

Raportăm această dispută la Cartea lui Allah și Sunnah Mesagerului Său (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa), căutând îndrumare în ele despre modul în care predecesorii pioși, Sahaabah și Taabi'in, au înțeles aceste ayat-uri (versete) și hadisuri, pentru că ei au fost cei mai învățați dintre membrii acestei comunități cu privire la ceea ce Allah și Trimisul Său ne-au transmis. “Adevărat a grăit Abd-Allah ibn Mas'oud atunci când a descris companionii Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) spunând:
„Cine vrea să urmeze o cale, să urmeze calea celor care au murit, pentru că nu există nici o garanție că cel care este încă în viață nu va fi tentat. Aceștia sunt companionii profetului Muhammad (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa), a cărei inimă a fost cea mai pură din această ummah și cel mai învățat, cel mai puțin sofisticat și complicat, oameni pe care Allah i-a ales să instaureze religia Sa și să-l însoțească pe Profetul Său. Așadar, recunoașteți drepturile lor și aderați la îndrumarea lor, pentru că ei au urmat adevărata călăuzire.”

Toți cei care s-au abătut de la calea predecesorilor pioși în această chestiune au căzut pradă greșelii și rătăcirii, urmând o cale diferită de cea a credincioșilor, așa că aceștia merită lansarea avertismentului din versetul în care Allah spune  "Însă pe acela care se împotrivește Trimisului, după ce i s-a arătat lui calea cea dreaptă, şi care urmează un alt drum decât cel al dreptcredincioșilor, îl vom pune Noi împreună cu aceia  cu care s-a aliat, şi-l vom lăsa să ardă în Gheena. Și ce rea menire (este aceasta)!”
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat An-Nisa, '4: 115]. Allah a menționat acest lucru, şi pentru a fi corect călăuziți trebuie să credem în ceea ce companionii Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) au crezut, aşa cum Allah a spus în Coran "Dacă ei vor crede în ceea ce voi credeți, vor fi pe calea cea bună! [...]"

[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat Al-Baqara, 2: 137]

Însă trebuie să luăm în considerare că există patru lucruri care trebuie evitate, iar dacă cineva va adopta pe unul dintre ele nu a atins adevărata credință în Numele și Atributele lui Allah, așa cum el este obligat să facă. Credința în Numele și Atributele lui Allah nu este corectă decât dacă persoana evită următoarele patru lucruri:

A. Tahriif (distorsiunea)

B. Ta'tiil (negarea)

C. Tamthiil (asemuirea lui Allah  cu creaţia Sa)

D. Takyiif (a întreba sau a  analiza cum ).

De aceea, noi spunem că ceea ce se înțelege prin credința în Numele și Atributele lui Allah este declararea Numelor și Atributelor pe care Allah le-a relatat despre Sine în Cartea Sa și în Sunnah Trimisului Său (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) într-un mod care i se potrivește, fără a distorsiona sau a  nega semnificațiile acestora, ori întrebând cum, sau asemănându-L cu creația Lui. Urmează o scurtă explicație a acestor patru lucruri care sunt de evitat:

1 - Tahriif (distorsiunea)

Din aceasta se înțelege schimbarea sensului textelor din Coran și Sunnah de la adevăratul lor sens, cum ar fi afirmația că cele mai frumoase Nume și Atribute sublime îi aparțin lui Allah, dându-le  alt sens, care nu a fost menit de Allah sau de Mesagerul Său (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa). De exemplu: Unii oameni distorsionează sensul în legătură cu mâna lui Allah, care este menționată în multe texte, și spun că aceasta se referă la binecuvântarea sau la puterea Lui.

2 - Ta'tiil (negarea)

Semnifică negarea frumoaselor Nume și Atribute sublime, spunând că Allah nu le posedă, sau le posedă numai pe unele dintre ele. Toți cei care neagă unul dintre Numele sau Atributele lui Allah confirmate de Coran sau Sunnah, nu cred cu adevărat în Numele și Atributele lui Allah.

3 - Tamthiil (asemănându-L pe Allah cu creația Sa)

Acest lucru înseamnă compararea unui atribut  al lui Allah cu cel al unei ființe umane, cum ar fi a afirma că mâna lui Allah este ca mâna unui om, sau că Allah aude așa cum un om aude, sau că Allah s-a înălțat deasupra Tronului așa cum un om s-a așezat pe scaun, și așa mai departe.

Fără nici un dubiu, asemuirea Atributelor lui Allah cu atributele creației Sale este un lucru greșit și fals. Allah spune: "[...] Nu este nimic asemenea cu El. El este Cel care Aude Totul și Cel care Vede Totul."
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat As-Sura, 42:11]

4 - Takyiif (fără a analiza cum)

Aceasta înseamnă a analiza Atributele lui Allah, si a încearcă să-și imagineze sau să exprime în cuvinte descrierea atributelor Lui. Acest lucru este, cu siguranță, fără valoare, iar omul nu poate știi aceste lucruri.

Allah spune „[...] în vreme ce ei nu-L cuprind cu știința.”
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat Ta-Ha, 20: 110]

Cel care se supune acestor patru reguli, acela crede cu adevărat în Allah

Celebrul Incident al Imamului Malik (rahimahullah):

Un exemplu în acest sens este explicația lui Malik (rahimahullah), atunci când a fost întrebat (despre versetul) „Cel Milostiv, care S-a inaltat pe Tron.”
[Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, Surat Ta-Ha, 20: 5]

Cum anume Allah Istaua (se înalță deasupra Tronului)?

Imamul Malik și-a coborât brusc capul din cauza imensității acestei întrebări vi pentru a da un răspuns adecvat, până când l-au trecut sudorii. Apoi, el a ridicat capul, rostind celebra sa afirmație, si care este considerată a fi balanța tuturor atributelor lui Allah  „Istiua nu este necunoscută, descrierea acesteia este dincolo de înțelegerea noastră, credința în ea este obligatorie, și întrebarea cu privire la aceasta este o inovație."

Așadar, noi spunem fiecărei persoane care întreabă despre descrierea unui anumit Atribut al lui Allah: „Ești un inovator! Treaba ta este să crezi în ceea ce ți-a fost adus la cunoștință și să păstrezi tăcerea despre lucrurile asupra cărora nu ai cunoștințe."

Îi cerem lui Allah să ne facă statornici în credință și să murim astfel. Și Allah știe cel mai bine.